BISERICA VALEA DANULUI
– scurt istoric și legenda satului –
Biserica parohială Valea Danului cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfânta Muceniță Filofteia„ este monument istoric din secolul al XIX-lea şi se află în Comuna Valea Danului, Judeţul Argeş, pe drumul Curtea de Argeş – Câineni – Sibiu. Lăcaşul este ctitoria primului Episcop al Argeşului, Iosif şi a iconomului Mânăstirii Curtea de Argeș, Meletie la data de 1 octombrie 1811. Demn de menționat este că s-a ridicat această biserică pe cheltuiala celor doi evlavioşi călugări. Biserica are un plan trilobat, cu turla pe naos şi pridvor, sprijinit pe patru stâlpi de cărămidă în faţa pronaosului.
Trei lucruri atrag atenţia asupra acestei biserici: tâmpla de lemn, care a aparţinut odinioară Mânăstirii Argeşului, rânduielile sau poruncile arhiereşti de pe pisania lăcaşului, biserica însăşi cu clopotniţa-turn, pe care cercetătorul o consideră o „comoară pe lângă celelalte lucruri menţionate”.
Catapeteasma a fost făcută pe vremea lui Şerban Cantacuzino, la 1682, când a fost renovată Biserica Episcopală de la Argeş. După cutremurul din1802, Episcopul Iosif, repară mânăstirea, iar în 1912, când se face o nouă tâmplă, vechea tâmplă o aduce la ctitoria sa din Valea Danului. Pentru noi, astăzi, deosebit de valoroase sunt inscripţiile de pe pisania bisericii, steaguri, clopote, icoane, relicvarii, cărămizi.
Croită în chip de mânăstire, ctitorirea acestor doi evlavioşi călugări este aşezată în mijlocul unei curţi mari, înconjurată cu ziduri de piatră şi având la intrare un puternic turn clopotniţă. Solul intrării în curte este subliniat de o arcadă în plin centru, în mijlocul căreia se deschide poarta. Două aripi triunghiulare de zid, ca doi contraforţi, acoperite ca şi clopotniţa cu şindrilă, proptesc fără nevoie, de o parte şi de alta, zidul din faţa turnului.
La Valea Danului în clopotniță a funcţionat o şcoală de grămătici, o „filială” a mânăstirii, unde îşi făceau ucenicia într-ale scrisului caligrafi, copişti, miniaturişti dar şi citeți, dieci, preoți şi călugări pentru nevoile satelor.
Primul care cercetează biserica, în 1915, şi depune asupra acesteia un raport la Comisia monumentelor istorice este însuşi secretarul comisiei, istoricul Virgil Drăghiceanu care face propunerea ca aceasta să devină monument istoric. La 23 aprilie 1922, istoricul Nicolae Iorga, vizitează Comuna Valea Danului, atras fiind de monumentul istoric medieval.
Bătrânii vorbesc despre trecerea Reginei Elisabeta prin zonă sau despre faptul că Regele Ferdinand I, urmaşul său, Carol al II-lea sau Nicolae Iorga s-au închinat cândva la biserica de la Valea Danului.
Valea Danului e pentru Curtea de Argeş ceea ce este Valea Voievozilor pentru Târgovişte, o localitate legată de familiile primilor domnitori ai Ţărilor Româneşti.
Comuna Valea Danului, însăşi, n-a atras atenţia istoricilor, cercetătorilor, cât a făcut-o Biserica ctitorită în anul 1811, care este valoroasă nu numai pentru originalitatea arhitectonică şi prin catapeteasma adusa aici de la Mânăstirea Curtea de Argeş, dar şi prin faptul că, în clopotniţa bisericii, copiii de aici au învăţat primele buchii.
Galerie foto:
